Protocolul Apă şi Sănătate

DE CE PROTOCOLUL PRIVIND APA ŞI SĂNĂTATEA?

In prezent, cea mai mare parte a europenilor consideră apa drept un bun gratuit. Totuşi, aproximativ 120 de milioane de persoane, adică o persoană din sapte, numai în partea europeană a regiunii CEE / ONU, nu are acces la apă potabilă sigură şi la o sanitaţie adecvată, ceea ce conduce la creşterea vulnerabilităţii faţă de bolile asociate cu apa, cele cum ar fi holera, dizenteria bacilară, infecţiile cu coli, hepatită virală A şi febra tifoidă. Apa curată şi sanitaţia îmbunătăţită împiedică apariţia în regiune în fiecare an, a peste 30 de milioane cazuri de boli asociate cu apa.

Ţinând cont de acest lucru, din 1999 a fost negociat Protocolul privind apa şi sănătatea.

Scopul principal al protocolului a fost protejarea sănătăţii omului şi bunăstării prin îmbunătăţirea gestionării resurselor de apă, inclusiv protecţia ecosistemelor acvatice, prevenirea, reducerea şi controlul bolilor asociate cu apa.

CE FACE ACEST PROTOCOL ATÎT DE IMPORTANT?
  • Acesta depăşeşte limitările abordărilor exclusiv cantitative privind problemele legate de apă, în special în cazul proiectelor transfrontaliere
  • Abordarea acestui protocol este bazată pe respectarea drepturilor omului în dezvoltare, în special în ceea ce priveşte accesul la apă şi sanitaţie
  • Protocolul se află în deplină concordanţă cu recomandările Raportului Dezvoltării Umane 2006 (dreptul la apă prevede dezvoltarea planurilor naţionale de acţiune care asigură accesul la apă si sanitaţie pentru toţi; sprijinul internaţional acordat pentru punerea în aplicare a acestor planuri naţionale)
  • o prevedere legală şi un cadru internaţional de dezvoltare a cooperării (elaborarea potenţialelor proiecte)

CE ESTE PROTOCOLUL PRIVIND APA ŞI SĂNĂTATEA?

Statele membre UNECE sunt conştiente de necesitatea cooperării, pentru asigurarea utilizării raţionale şi echitabile a apelor transfrontaliere. Convenţia din 1992 privind protecţia şi utilizarea apelor transfrontaliere şi lacurilor internaţionale - Convenţia pentru apă - are scopul de a oferi o bază pentru un nivel raţional şi echitabil de gestionare a resurselor de apă. Ea serveşte necesităţilor de protecţie a mediului, agriculturii, industriei şi sănătăţii umane.

În cadrul celei de-a treia Conferinţe ministeriale privind protecţia mediului şi sănătăţii (Londra, Regatul Unit al Marii Britanii, 1999 ). 35 de ţări au semnat Protocolul privind apa şi sănătatea în cadrul Convenţiei pentru apă, fiind conştiente de conexiunea dintre apă şi sănătate, în special atunci insuficienţa aprovizionării cu apă, sau calitatea neadecvată.

Protocolul este primul acord internaţional de acest gen adoptat în special pentru atingerea unui nivel adecvat de aprovizionare cu apă potabilă sigură şi sanitaţie pentru toţi, şi protecţia eficientă a resurselor de apă, folosite ca surse de apă potabilă.

Protocolul a intrat în vigoare la 4 august 2005, fiind primul instrument legal de prevenire şi control al bolilor asociate cu apa prin îmbunătăţirea şi armonizarea aprovizionării cu apă şi managementul acesteia.

Implementarea protocolului realizat cu suportul comun al Comisiei Economice a Naţiunilor Unite pentru Europa (UNECE şi OMS, Biroul regional pentru Europa), va ajuta ţările să atingă Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM). Prezentul protocol introduce o componentă socială în domeniul cooperării gestionării resurselor de apă. Gestionarea resurselor de apă ar trebui să fie în strînsă legătură cu dezvoltarea socială şi economică a protecţiei ecosistemelor naturale. Mai mult ca atât, îmbunătăţirea alimentării cu apă şi sanitaţie este fundamentală pentru ruperea ciclului vicios al saraciei.

Șanse pentru a face o diferenta prin intermediul Protocolului

Abordarea holistică a protocolului privind prevenirea, reducerea şi controlul bolilor asociate cu apa se referă atât la alimentarea cu apă potabilă sigură şi sanitaţie adecvată cît şi protecţiea resurselor de apă la nivel de bazin. Implicarea tuturor părţilor interesate-profesioniştilor, savanţilor, a publicului larg, organizaţiilor neguvernamentale (ONG-uri) şi grupurilor de iniţiativă locale, este, de asemenea, vitală, iar formele de cooperare internaţională reprezintă un aspect important şi atractiv al Protocolului atît pentru donatori cît şi pentru beneficiari.

Părţile protocolului care l-au ratificat şi-au luat angajamentul să contribuie la reducerea mortalităţii şi morbidităţii bolilor asociate cu apa, prin stabilirea obiectivelor specifice pentru fiecare ţără şi stabilirea programelor eficiente de monitorizare. Datele a astfel de programe ar oferi dovezi pentru diferite tipuri de intervenţii, atât naţionale, cât şi internaţionale, programe de cooperare, inclusiv a celor privind protecţia şi gestionarea resurselor de alimentare cu apă şi sanitaţie.

Protocolul oferă şanse de:

  • consolidare a sistemelor de sănătate
  • îmbunătăţire a planificării şi gestionării resurselor de apă
  • îmbunătăţire a calităţii aprovizionării cu apă şi sanitaţie
  • abordare a viitoarelor riscuri pentru sănătate
  • asigurarea apei sigure pentru agrement.

Consolidarea sistemelor de sănătate

Conform protocolului, bolile asociate cu apa de origine microbiologică necesită identificarea acţiunilor prioritare. Acestea includ holera, dizenteria bacilară, entero-hemoragice cauzate de Escherichia coli, febra tifoidă (şi paratifoidă) şi hepatita virală A. Părţile trebuie să revizuiască sistemele lor de supraveghere şi identificare a focarelor şi să pună în aplicare cele mai potrivite măsuri pentru reducerea acestor boli, inclusiv aplicarea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice cum ar fi vaccinarea, îmbunătăţirea măsurilor de tratare a apei, şi a celor de distribuţie, cum ar fi dezinfecţia. Acest aspect de implementare a Protocolul contribuie la realizarea obiectivului 5 al Scopului nr 4 al Dezvoltării Mileniului

În mod similar, este în curs de revizuire şi lista contaminanţilor chimici pentru apa potabilă pentru a identifica acţiunile prioritare. Unele dintre bolile cauzate de nitraţi, arseniu şi plumb în apă includ şi sindromul de "blue baby", boli ale sistemului nervos şi boli ale pielii.

Abordarea viitoarelor riscuri pentru sănătate

Abordarea globală a Protocolului permite ţărilor a atrage atenţia şi la viitoarele riscuri pentru sănătate legate de deficitul de apă şi alte ameninţări emergente asociate cu apa.

Riscurile legate de deficitul de apă: Modificările pentru cererea faţă de resursele de apă sunt cauzate de mai multe motive, cum ar fi îmbunătăţirea eficienţei proceselor de producţie, îmbunătăţirea standardelor de viaţă sau schimbările ecologice. Astfel, nevoia tot mai mare de apă şi degradarea mediului cauzează deficitul de apă dulce, ceea ce duce la insuficienţa apei disponibile pentru satisfacerea nevoilor de bază ale omului, degradarea ecosistemelor acvatice şi deficienţa de apă pentru irigaţii şi producţia alimentară. La trei dintre măsurile pentru satisfacerea creşterea cererii faţă de resursele de apă li se acordă o atenţie specială; dar toate cauzează eventuale riscuri pentru sănătate.

  1. Desalinizarea apei marine (subiect ce devine din ce în ce mai important), cauzează anumite riscuri pentru sănătate, cum ar fi de exemplu, conţinutul neadecvat de minerale din produsul final. În cadrul protocolului, recomandările privind siguranţa procedurilor de desalinizare sunt încă în curs de dezvoltare.
  2. Managementul rezervoarelor acvatice (un subiect ce îşi câştigă din importanţă) reprezintă măsurile specifice de protecţie a sănătăţii asociate cu gestionarea organismelor toxice care populează rezervoarele acvatice (cianobacteria). Conform protocolului, e necesar a fi organizate reuniuni de experţi pentru a identifica cele mai bune moduri aplicare a acestor măsuri, revizuirea recomandărilor OMS şi dezvoltarea în continuare a politicilor Protocolului.
  3. Reutilizarea apelor uzate tratate (deja în vigoare în zonele ameninţate de deşertificare) poate fi o soluţie parţială în tările sărace în resurse de apă şi zone afectate de lipsa de apă, contribuind semnificativ la acoperirea cererii pentru resursele de apă pentru agricultură şi public. Reutilizarea apelor uzate necesită evaluarea riscului, precum şi dezvoltarea procedurilor adecvate pentru gestionarea lor, pentru a evita efectele adverse asupra sănătăţii. Părţile protocolului contribuie la evaluarea programelor actuale de cercetare şi dezvoltarea dovezilor ştiinţifice din recomandările elaborate de OMS privind reutilizarea apelor uzate. Conform protocolului, cercetările ulterioare ar putea fi extinse şi asupra produselor de tratare a apelor uzate, precum şi problemelor ce ţin de siguranţa alimentară, care sunt afectate de calitatea apei (de exemplu, produsele alimentare, cum ar fi crustaceele şi altele).

Riscurile emergente asociate cu apa sunt legate de ameninţările privind: metodele de supraveghere a apariţiei ameninţărilor asupra sănătăţii provocate de apă. Acestea sunt dezvoltate în conformitate cu protocolul, suplimentar la activităţile prioritare pentru îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului. Astfel de ameninţări emergente se referă la unele boli de origine microbiologică (de exemplu, cryptosporidioza şi giardiaza), cazurile de diaree severă şi acută de origine nedeterminata, cele de icter şi deshidratare.

Oferirea siguranţei mediului de agrement

Activităţile de agrement realizate în mediul acvatic oferă beneficii substanţiale pentru sănătatea şi bunăstarea populaţiei, dar fiecare mediu acvatic, inclusiv obiectele balneoterapeutice, piscinele, plajele, lacurile, râurile sau zonele de coastă reprezintă propriile lor riscuri pentru sănătate în funcţie de tipul de apa, localizarea geografică, şi condiţiile locale. Acestea sunt, la rândul lor, legate de natura fizică, microbiologică şi chimică a pericolelor. Părţile protocolului se angajează să asigure condiţii sigure mediilor acvatice de agrement, precum şi monitorizarea progresulului pentru atingerea acestui obiectiv. În cazul în care este necesar, în scopul asigurării obţinerii de date mai detaliate pentru a oferi recomandări procesului de luare a deciziilor va fi oferită instruirea.

Ce urmeaza?

Protocolul recunoaşte că apa are "valoare socială, economică şi de mediu, care ar trebui să fie gestionate astfel încât să se obţină cea mai acceptabilă şi durabilă combinaţie a acestor valori"

Pentru a obţine beneficii cît mai multe, părţile ar trebui să acopere întreaga regiune europeană OMS cât mai mult posibil şi a stabili cadrul de colaborare şi de dincolo de sectorul de sănătate.

Intrarea în vigoare a protocolului nu este sfârşitul, ci începutul unui proces.

Ratificarea Protocolului înseamnă beneficierea de la participarea într-un sistem de armonizare şi colaborare axate pe managementul durabil şi în siguranţă a resurselor de apă. Funcţionînd ca un broker cinstit între părţi, Protocolul facilitează abordarea problemelor recunoscute de interes comun.

"Pentru ca Protocolul să funcţioneze corect, este necesar ca toţi actorii să fie pe deplin implicaţi pentru a asigura servicii de apă eficiente si eficace în scopul prevenirii bolilor. Domeniul sănătăţii publice nu poate avansa fără apă sigură ". a menţionat R. Bertollini, Director, Biroul regional pentru Europa al OMS.

CINE CE ROL ARE ÎN CADRUL PROTOCOLULUI PENTRU APĂ ŞI SĂNĂTATE?

OMS / Europa şi Comisia Economică a Naţiunilor Unite pentru Europa (CEE / ONU) au pus la dispoziţie secretariatul Protocolului, coordonând activităţile pentru punerea în aplicare a acestuia.

Principalul scop al CEE-ONU este de a încuraja cooperarea economică între statele sale membre. Preocupările de bază se referă la mediul înconjurător şi aşezările umane, dezvoltarea şi impactul convenţiilor internaţionale de mediu. OMS se ocupă de aspectele legate de sănătate, în timp ce CEE-ONU este responsabil de aspectele legale şi procedurale.

Oficiul Regional pentru Europa al OMS oferă suport în implementarea protocolului ca parte al programelor sale privind apa, sanitaţia şi sănătatea.

Părţile au obligaţia de a stabili obiective naţionale şi ţinte locale privind calitatea apei potabile şi a apelor uzate deversateprecum şi pentru atingerea performanţelor în domeniul aprovizionării cu apă şi tratarea apelor reziduale, cu scopul de a îndeplini obiectivele protocolului. Aceste acţiuni sunt necesare pentru reducerea focarelor şi incidenţelor bolilor asociate cu apa.

HOW DOES THE PROTOCOL FOR WATER & HEALTH WORK?

Mechanisms for Protocol implementation

  • The Working Group on Water and Health, established by the signatory countries and composed of country representatives, addresses technical and scientific questions with the support of a network of WHO collaborating centers and of ad hoc expert groups.
  • The Legal Board formulates the rules of procedure that govern the deliberations, as well as a compliance regime that monitors observance of the provisions of the Protocol by its Parties.
  • The Meeting of the Parties, the highest decision-making body for the Protocol, guides its implementation by adopting proposals from the technical bodies.

First meeting of the Parties took place in Geneva, 17-19 January 2007 (http://www.unece.org/env/water/text/text_protocol.htm).

The second meeting of the Parties is scheduled for 2010 in Bucharest, Romania.

WHAT IS THE AD HOC PROJECT FACILITATION MECHANISM?

Among the main obligations of the parties to the Water and Health protocol are the requirement to assist each other. In order to implement these obligations during the first Meeting of Parties (2007) the parties have established an Ad Hoc Project Facilitation Mechanism (AHPFM). The objectives of the AHPFM are to identify the priority areas for financial aid and capacity of the recipient countries – Eastern and South East Europe, Caucasus and Central Asia.

Participants in the meeting discussed the draft criteria to be considered in selecting project proposals and guidelines for developing proposals for AHPFM. Some aspects concerning the selection criteria related to eligibility of NGOs in the presentation of project proposals. As important criteria the protocol ratification and submission of the project proposals by the national focal points were considered.

The meeting discussed two proposals for pilot projects on the establishment of objectives set by Moldova and Ukraine. Norway and Israel expressed their readiness to assist Ukraine pilot. Switzerland considered funding for the pilot project in Moldova.

During the discussion session AHPFM, European ECO Forum and has expressed its concern that the NGOs that operate locally in the region and contribute to the improvement of access to safe water will have no chance of receiving financial support from AHPFM as the projects will be submitted only by the governments of the signatory countries of the Protocol. They will also have to wait until the countries will set national targets. In addition, political instability in EECCA countries, the lack of a decision of focal points and frequent changes of personnel could create some barriers for NGOs to access funding. European ECO Forum mentioned that these conditions would delay the participation of key stakeholders and the real progress in the implementation of the protocol (5).

The objective of the Ad Hoc Project Clearing House is to identify priority activities of non-infrastructure intervention, including:

  1. Health-related aspects of integrated water resources management;
  2. Safe drinking-water supply and adequate sanitation;
  3. Reduction of childhood morbidity and mortality;
  4. Meeting the water needs of vulnerable groups; and
  5. Gender issues related to water supply and sanitation.
  6. Another objective is to advocate funding of proposals submitted through the Facilitator.

The first meeting of Ad Hoc Project Facilitation Mechanism took place on 25 June 2008 at the Palais des Nations, Geneva, back-to-back with the first meeting of the Working Group on Water and Health (26-27 June 2008).

As a first step, the AHPFM will consider project proposal aiming to support Parties and non-Parties in setting targets and target dates in accordance with article 6 of the Protocol. The establishment of such targets will represent the roadmap of Parties to implement the Protocol, ensuring that the Protocol’s implementation is part of a country’s national strategy, thereby ensuring the long-term commitment to and sustainability of efforts and allowing for the assessment of progress.

  • Donors: Norway, Germany, Netherlands, Israel, Switzerland
  • 1st meeting of the AHPFM that took place in June 2008 in Geneva, aimed:
    • to agree on the format and selection criteria to assist EECCA and SEA countries and NGOs in submitting project proposals to meet the requirements of the potential donors
    • to discuss and agree on the application form (and accompanying guidelines) for project proposal submission
    • to discuss possible donor assistance for the two pilot projects developed by Moldova and Ukraine
    • to discuss the future work of the AHPFM

Submission criteria for projects:

  • Geographic scope: the AHPFM covers the countries of EECCA and SEE. Parties will have first priority with regard to submitting projects for funding.
  • Eligibility: each recipient country should appoint an official focal point2 for the AHPFM. Only the focal point will be entitled to submit project proposals. It is up to each country to decide upon its own procedures for designating an official focal point for the AHPFM. The Facilitator will check that proposals are submitted through official channels.
  • Role of NGOs: relevant and competent NGOs have an important role to play. For instance, they can be involved in the project proposal preparation or they can be the implementing entity of projects. However, project proposals have to be submitted by the official focal point for the AHPFM.
  • Ownership:
    • Local problems
    • Government priority: actions to manage water resources must be a priority of Governments. Local problems, needs and knowledge should be taken into account. A governmental strategy should be prepared and actions should be taken at the lowest possible administrative level. Governments must be committed to a review and assessment process, for example, by allocating funding or in-kind support.
    • Public participation: commitments must be made to public participation, public awareness, education, training, research and development, and information.
    • Vulnerable groups: special consideration should be given to people who are particularly vulnerable to water related disease, including disadvantaged populations in rural areas, women and girls, as well as disadvantaged and socially excluded groups
    • Co-financing: projects should normally be financed by one or more donors.
  • Donors may fall into one of the following categories:
    1. Bilateral donors;
    2. Multilateral donors;
    3. International organizations (e.g. the United Nations Children’s Fund (UNICEF), the United Nations Development Programme (UNDP), the United Nations Economic Commission for Europe (UNECE) and the World Health Organization (WHO));
    4. International NGOs;
    5. International financing institutions (e.g. the World Bank and the European Bank for Reconstruction and Development)
    6. International foundations.

    The need for one donor or several donors will depend on the project to be financed. In the case of co-funding, bilateral agreements should be developed to specify the obligations and rights between the funding partners and to clarify the role of the joint secretariat of UNECE and WHO-EURO.

  • Target setting: as a first step the AHPFM will consider project proposal aiming to support Parties and non-Parties in setting targets and target dates in accordance with article 6 of the Protocol. The establishment of such targets will represent the roadmap of Parties to implement the Protocol, ensuring that the Protocol’s implementation is part of a country’s national strategy, thereby ensuring the long-term commitment to and sustainability of efforts and allowing for the assessment of progress.
  • Surveillance: the AHPFM will also consider project proposals aiming to support Parties and non-Parties in establishing surveillance and response systems in accordance with article 8 of the Protocol. The development of such surveillance systems comes under the second pillar of the Protocol: to prevent, control and reduce water-related disease and to assess the effectiveness of implemented measures.

Scope of projects

The provisions of the Protocol apply to surface freshwater; groundwater; estuaries; coastal waters used for recreation or for the production of fish by aquaculture or the harvesting of shellfish; enclosed waters available for bathing; water in the course of abstraction, transport, treatment or supply; and wastewater.

In accordance with article 4, Parties shall take all appropriate measures to achieve:

  1. Adequate supplies of wholesome drinking water;
  2. Adequate sanitation of a standard that sufficiently protects human health and the environment;
  3. Effective protection of water resources used as sources of drinking water, and their related water ecosystems, from pollution;
  4. Sufficient safeguards for human health against water-related diseases arising from the use of water for recreational purposes, aquaculture, shellfish production and irrigation;
  5. Effective systems for monitoring situations likely to result in outbreaks or incidents of water-related disease and for responding to outbreaks or incidents of water-related disease.

To achieve the above-mentioned objectives, Parties shall comply with two cores obligations under the Protocol:

  1. setting targets and target dates in accordance with article 6 of the Protocol;
  2. establishing surveillance, early-warning and response systems in accordance with article.

In the first stage, the AHPFM will only consider non-infrastructure project proposals that support implementation of these two articles.

SETTING OF NATIONAL TARGETS

An important provision of the Protocol as agreed by the Parties was the establishment of the national targets so that by means of indicators to assess whether progress is being made in implementing the protocol. The objectives cover the protection of water quality of water intended for human consumption, and performance levels of water treatment, in order to raise the level of protection against water-related diseases. These targets are to be published and reviewed periodically, in a transparent manner through public participation.

Countries that are part of the protocol should set targets in the following areas:

Safe drinking water

  • Ensuring the quality of drinking-water, taking into account WHO guidelines as translated into national and international legislation
  • Improving the performance of water supply systems

Waterborne diseases

  • Reducing outbreaks and incidence of water-related disease

Protection of water sources

  • Applying recognized good practice to protecting water used as a source of drinkingwater
  • Developing effective systems to manage, develop, protect and use water resources, including controlling pollution

Sanitation

  • Improving sanitation and the performance of sanitation systems
  • Applying recognized good pratice for sanitation management

Contaminated Sites

  • Identifying and remedying particularly contaminated sites that affect waters and are likely to cause water-related disease

Wastewater and sludge

  • Reducing the occurrence of discharges of untreated waste water and storm water overflows from wastewater collection systems
  • Improving quality of discharges of waste water
  • Controlling the disposal or re-use of sewage sludge

Agriculture

  • Controlling the quality of water used for agriculture, or for the production or harvesting of shellfish
  • Fixing the quality of wastewater used for irrigation, taking into account the UNEP/WHO guidelines for the save use of wastewater and excreta in agriculture and aquaculture

Bathing waters

  • Maintaining the quality of water generally used for recreation and bathing
  • Applying recognized good practice to the management of swimming pools

Publication of information

  • The Protocol provides guidance on how often information on drinking-water quality shall be published.

Each Party shall establish and publish the dates for achieving the national targets within two years after becoming a party to the Protocol (3). Therefore, for the first sixteen countries have ratified the Protocol of the deadline is 2 August 2007. Preliminary information provided by Parties at the first meeting in Geneva, January 17-19 2007 showed that most countries are currently in the process of setting national targets.

WHAT IS THE PILOT PROJECT OF MOLDOVA?

Republic of Moldova became a party to the Protocol on Water and Health on 15 December 2005. In accordance with the Law № 207 of 29.07.05 on the ratification of the Protocol, Ministry of Health and Ministry of Ecology and Natural Resources have been designated to coordinate the implementation of the process. Also, the National Agency for Water Management "Apele Moldovei", Association of water and sanitation "Moldova Apa Canal" are involved in the process (4). It is expected and participation of the Ministry of local authorities, Ministry of Agriculture and Food Industry.

At the first meeting of AHPFM at Geneva on 25 June 2008 Moldova has submitted a project proposal on the establishment of national targets. Switzerland has declared its interest to support this project. It was determined that this support will be provided through the Office of Swiss Agency for Development and Cooperation (SDC). Negotiations on this issue further after the last meeting in Chisinau on 2 February 2009, where both sides made an exchange of views on the next steps for the implementation the project.

Overall goal Moldova: Setting targets and target dates in Republic of Moldova for implementation of the Protocol on Water and Health Project is proposed to be implemented in 12 months: 1 November 2008-31 October 2009.