Publicat: 2009-04-21 07:07:06

Ora ecologică în instituţiile de învăţământ - situaţia resurselor acvatice în Republica Moldova

Republica Moldova actualmente dispune de resurse acvatice, reprezentate de circa 3621 rîuri şi pîraie. Lungimea sumară a acestora depăşeşte 16000 km. Fluviul Nistru, bazinul hidrografic al căruia constituie 57% din teritoriul ţării, cu un debit anual de circa 10 km3, marchează pe o porţiune de 630 km frontiera dintre Republica Moldova şi Ucraina. Rîul Prut, bazinul căruia constituie 24% din teritoriu, cu debitul anual de circa 2,4 km3 pe o porţiune de 695 km marchează hotarul între Republica Moldova şi România. În afară de acestea, pe teritoriul ţării există 3532 de lacuri şi bazine de acumulare cu o suprafaţă totală de 333 km2 şi cu un volum de acumulare de 1,8 km2. Predomină lacuri mici cu suprafaţa de cca 0,2 km2. Cele mai mari lacuri naturale sunt situate pe cursul de jos al râului Prut (Beleu, Manta). Cele mai mari lacuri de acumulare artificiale sunt Costeşti – Stânca (735 mln.m3) - pe râul Prut şi Dubăsari (277,4 mln.m3) - pe fluviul Nistru.

Sursele de apă potabilă ale populaţiei din Republica Moldova sînt reprezentate de apele de suprafaţă: rîurile Nistru şi Prut şi apele subterane. Apa afluenţilor principali ai Nistrului (Răut, Ichel, Bâc, Botna) şi ai Prutului (Racovăţ, Ciuhur, Camenca, Lăpuşna, Nârnova, Tigheci) nu poate fi utilizată ca apă potabilă din cauza poluării considerabile, în primul rând, cu substanţe organice.

IMG_0051.jpg

În plan mondial anul 2009 este consacrat apelor transfrontiere şi în acest context în fiecare ţară se acordă o atenţie deosebită rîurilor transfrontiere. Problemele actuale, ce ţin de apele transfrontiere, sînt legate de poluarea lor din activitatea antropogenă, industrie şi agricultură. În afară de aceşti factori o influenţă substanţială asupra calităţii şi cantităţii resurselor acvatice o au şi schimbările climatice. Insuficienţa surselor de apă potabilă pentru aprovizionarea populaţiei poate genera conflicte transfrontiere, de aceea colaborarea în context transfrontier constituie chezăşia succesului în aplanarea neînţelegerilor ce ţin de utilizarea resurselor de apă.

IMG_0087.jpg

Calitatea apei potabile este una dintre problemele prioritare ale omenirii şi acestea necesită soluţionare comună. Acest fapt a determinat Conferinţa din 1992 a Naţiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător şi Dezvoltare să propună celebrarea zilei de 22 martie – ca Zi Mondială a Apei Dulci, cu lansarea oficială a acesteia în anul 1993. În septembrie 2002, la Summit-ul Mondial privind Dezvoltarea Durabila de la Johannesburg a fost lansată Iniţiativa globală în domeniul apelor: "Apa - pentru viată, sănătate, bunăstare, dezvoltare economică şi siguranţă".

IMG_0081.jpg

Autoritatea centrală de stat abilitată cu monitoringul calităţii apelor de suprafaţă este Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale. Anual ministerul organizează acţiuni îndreptate spre îmbunătăţirea calităţii apelor prin susţinerea activităţilor de asanare şi amenajare a zonelor şi fîşiilor de protecţie a cursurilor de apă.

Conform Decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, se organizează anual aşa acţiuni şi iniţiative de amploare ca: „Un arbore pentru dăinuirea noastră” şi „Săptămîna apelor curate”, în cadrul cărora populaţia este atrasă la plantarea arborilor, îngrijirea spaţiilor verzi, curăţarea cursurilor de apă, amenajarea fîntînilor şi izvoarelor. Doar în cadrul iniţiativei ministerului de curăţare a albiilor rîurilor „Rîu curat de la sat la sat”, lansată în primăvara anului trecut, au fost curăţate peste 7000 kilometri de rîuri. Acţiunea în cauză îşi va găsi continuitatea firească şi în acest an, accentul fiind pus pe amenajarea şi restabilirea fîşiilor de protecţie a cursurilor de apă curgătoare şi a zonelor aferente surselor de aprovizionare cu apă potabilă.

Maria Sandu, dr., director adjunct, Institutul de Ecologie şi Geografie, Nicu Vrednic, consultant, Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale; Foto: Grupuri de copii implicaţi în campanii de salubrizare a râurilor